România la Consiliul Europei

Preşedinţia română a Comitetului Miniştrilor

 La 17 noiembrie 2005, România a preluat, pentru o perioadă de şase luni, preşedinţia semestrială a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei (CM/CE), principala instituţie decizională a organizaţiei.

Preşedinţia rotativă a CM/CE este asigurată de statele membre, în ordine alfabetică şi este exercitată de miniştrii de externe. România este precedată de Portugalia şi succedată de Federaţia Rusă.

Principiul Preşedinţiei este colegial, statul ce gestionează această funcţie acţionând ca primus inter pares. Declaraţiile şi poziţiile Preşedinţiei şi ale CM devin documente de referinţă în plan instituţional european. În cazurile în care nu este obţinut consens, Preşedinţia poate acţiona în nume propriu, prin declaraţii publice, alături de poziţiile comune ale CM.


Priorităţile României pe perioada mandatului

Specificul unei preşedinţii la Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei îl constituie asigurarea echilibrului între continuitatea obligatorie a agendei şi tematicii impuse a organizaţiei (în cazul României aplicarea declaraţiei politice şi a Planului de Acţiune adoptate la Summit-ul de la Varşovia, din mai 2005, şi prelungirea liniilor de continuitate preluate deja de Portugalia de la Polonia, Norvegia şi Olanda) cu promovarea priorităţilor specifice de politică externă.

România va utiliza mandatul de preşedinte al Comitetului Miniştrilor pentru a asigura promovarea şi implementarea consecventă a standardelor care constituie valoarea adăugată esenţială a organizaţiei de la Strasbourg în arhitectura instituţională euro-atlantică şi consolidarea rolului acesteia la extinderea frontierelor democratice în spaţiile de vecinătate directă ale continentului european.

În calitate de preşedinte al Comitetului Miniştrilor, România va intensifica consultările şi cooperarea cu toate statele membre, în vederea construirii unui sentiment de solidaritate şi sporirii încrederii acestora în organizaţie. De asemenea, România va urmări o atitudine echilibrată pentru a facilita atingerea consensului între statele membre asupra unor teme majore de pe agenda organizaţiei.

Priorităţile tematice ale mandatului românesc vor fi:

  • promovarea standardelor democratice şi a bunei guvernări;
  • intensificarea protecţiei generale a drepturilor omului în Europa, inclusiv în zone în care sistemele existente nu sunt încă eficiente;
  • dezvoltarea de societăţi integratoare, prin sprijinirea diversităţii şi a dialogului între regiuni şi culturi;
  • intensificarea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor europene.

Mandatul preşedinţiei române va urmări realizarea unui impact concret în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni, fiind bazat pe respectarea drepturilor omului, asigurarea prosperităţii şi justiţiei sociale accentuând rolul autorităţilor locale şi al societăţii civile în dezvoltarea democraţiei, importanţa educaţiei ca investiţie în viitor, valorizarea contribuţiei minorităţilor etnice şi religioase la cultura şi civilizaţia europeană.

România va promova ratificarea, înainte de luna mai 2006, a Protocolului nr. 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca instrument care asigură reacţii importante la chestiuni vitale privind eficacitatea pe termen lung a Curţii. România a ratificat Protocolul nr. 14 şi speră ca acesta să intre în vigoare până în mai 2006.

Preşedinţia română va promova activ aplicarea, la nivel naţional, a documentelor juridice adoptate în cadrul Consiliului Europei, în mod particular Convenţia Europeană privind Drepturile Omului. În acest sens, România va activa intens pentru îmbunătăţirea pe mai departe a mecanismelor de monitorizare în cadrul Consiliului Europei, care au un rol important în acest domeniu.

În conformitate cu deciziile adoptate de către Summit-ul de la Varşovia, România va urmări să asigure o cooperare apropiată şi o coordonare în acţiunile internaţionale, în mod deosebit pe scena europeană, prin promovarea cooperării, coeziunii şi a sinergiei între principalele organizaţii europene (CE, UE şi OSCE).

În calitate de stat în curs de aderare la UE, România acordă o atenţie specială cooperării între Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. Astfel, una din priorităţile majore ale preşedinţiei române va fi negocierea, împreună cu Secretarul General al Consiliului Europei, a Memorandum-ului de Înţelegere cu Uniunea Europeană. Totodată, se are în vedere organizarea, în primul semestru al anului 2006, a unei reuniuni la nivel înalt UE-CE.

Preşedinţia română va promova cooperarea cu OSCE în baza declaraţiei adoptate la Varşovia. România va activa pentru o convergenţă crescută între cele două organizaţii pentru multiplicarea potenţialului şi a resurselor celor două organizaţii de susţinere a drepturilor omului, a instituţiilor democratice şi a statului de drept. În acest context, la sfârşitul lunii ianuarie 2006, se doreşte organizarea unei întâlniri de nivel înalt la care vor participa preşedinţii şi secretarii generali ai celor două organizaţii ( reuniune de nivel 2+2). În colaborare cu Înaltul Comisar OSCE asupra Minorităţilor Naţionale, preşedinţia română doreşte să organizeze o conferinţă follow-up a comisiilor interguvernamentale comune asupra minorităţilor naţionale, în scopul extinderii dezbaterilor privind cooperarea între state pe teme privind protecţia minorităţilor lor naţionale.

Preşedinţia română va continua eforturile recente îndreptate spre consolidarea cooperării cu ONU, utilizând poziţia actuală a ţării de membru ne-permanent al Consiliului de Securitate.


Principalele acţiuni programate în timpul preşedinţiei române

Pe perioada preşedinţiei române sunt programate reuniuni de coordonare la nivel înalt cu Uniunea Europeană şi OSCE, precum şi o serie de conferinţe şi seminarii pe tematici concordante cu priorităţile preşedinţiei. În organizarea acestora vor fi implicate, pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, toate instituţiile guvernamentale care au beneficiat de expertiza Consiliului Europei, precum şi Parlamentul României, autorităţile locale şi reprezentanţii societăţii civile.

Preşedinţia română debutează cu sesiunea ministerială a Comitetului Miniştrilor, organizată în perioada 16 – 17 noiembrie 2005, la Strasbourg. În paralel, la Bucureşti va avea loc, sub patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor, un seminar privind patrimoniul cultural ca mijloc de promovare a dezvoltării umane, care va reuni experţi din statele Europei de Sud-Est.

La 25 noiembrie 2005, ministrul român al afacerilor externe va prezenta Comisiei Permanente a Adunării Parlamentare priorităţile preşedinţiei române a Comitetului Miniştrilor.

În decembrie 2005, se va desfăşura, la Sinaia, Forumul oraşelor şi regiunilor din Europa de Sud-Est, prilej cu care aleşi locali din întreaga regiune vor dezbate subiecte legate de buna guvernare şi educaţia pentru o cetăţenie democratică.

În ianuarie 2006, ministrul român al afacerilor externe va prezenta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei un prim raport privind activităţile preşedinţiei. De asemenea, o conferinţă privind drepturile copilului va fi organizată la Bucureşti, cu atenţie pe experienţa românească în legătură cu exemplele oferite de către alte state şi cu standardele internaţionale şi europene.

În februarie 2006, România va găzdui o reuniune comună a Consiliului Europei şi OSCE în cadrul căreia vor fi dezbătute politicile şi programele vizând îmbunătăţirea situaţiei etniei rome.

În martie 2006, Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului va organiza o dezbatere care va reuni reprezentanţi din toate statele Consiliului Europei, în vederea identificării celor mai bune practici pentru asigurarea desfăşurării procedurilor judiciare într-un termen rezonabil.

Agenda preşedinţiei române pentru luna aprilie 2006 include organizarea Conferinţei Şcolilor Politice Europene (primul eveniment de un asemenea calibru organizat vreodată de Consiliul Europei), care va reprezenta o oportunitate de reunire a şcolilor europene care pregătesc lideri tineri, recunoscând astfel contribuţia importantă a societăţii civile în promovarea democraţiei la nivel incipient. Tot în această lună este programată şi reuniunea de lansare a unei noi euro-regiuni a Mării Negre, ca forum de consolidare a cooperării între comunităţi prin interconectarea lor la o reţea regională. La sfârşitul lunii aprilie, România va avea ocazia să prezinte Adunării Parlamentare un nou raport de activitate.

Momentul final al preşedinţiei va fi marcat de o nouă sesiune ministerială a Comitetului Miniştrilor, la mijlocul lunii mai 2006.

Lansarea sistemului de achiziții publice online de către Consiliul Europei

27.07.2018

Vă informăm că Direcția Generală Administrativă a CoE/DGA va lansa progresiv, începând cu…

Marcarea încheierii Președinției române a Consiliului Uniunii Europene

27.06.2019

La 27 iunie 2019, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei a organizat,…

România la Parlamentul European din Strasbourg

19.05.2019

La 19 mai 2019, cu ocazia porților deschise la Parlamentul European din Strasbourg,…