România la Consiliul Europei

Instrumente juridice semnate şi ratificate de România

România a devenit parte la 102 de convenţii ale Consiliului Europei şi a semnat alte 11, dintre care cele mai importante sunt:

  • Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului (20 iunie 1994) şi cele 14 protocoale adiţionale;
  • Protocolul 14 bis la Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, instrument conceput pentru eficientizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (14 septembrie 2009);
  • Carta autonomiei locale (17 noiembrie 1997);
  • Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante, precum şi cele două protocoale adiţionale la această convenţie (4 octombrie 1994);
  • Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (11 mai 1995), România fiind prima ţară care a ratificat această convenţie);
  • Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (ratificată la data de 29 ianuarie 2008);
  • Carta socială europeană (revizuită) (7 mai 1999);
  • Codul European al Securităţii Sociale (va intra în vigoare la 10 octombrie 2010); 
  • Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977 (ratificată la 2 mai 1997);
  • Convenţia europeană de asistenţă judiciară reciprocă în materie penală şi Protocolul adiţional la aceasta (ratificate, la 9 decembrie 1998);
  • Convenţia Consiliului Europei pentru combaterea traficului de fiinţe umane (ratificată la 21 august 2006);
  • Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului (ratificată la data de 21 februarie 2007);
  • Convenţia Consiliului Europei privind adopţiile (revizuită) (4 martie 2009).


În perioada noiembrie 2005-mai 2006, România a deţinut Preşedinţia Comitetului Miniştrilor, promovând următoarele obiective prioritare:

  • promovarea standardelor democratice şi ale bunei guvernări;
  • întărirea protecţiei generale a drepturilor omului în Europa, inclusiv în zone în care sistemele existente nu sunt încă eficiente;
  • dezvoltarea unor societăţi inclusive, prin promovarea diversităţii şi a dialogului între religii şi culturi;
  • întărirea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor europene.

 

 

În prim plan

Vizita oficială a domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, la Strasbourg - 24-25 ianuarie 2017

24.01.2017

În perioada 24-25 ianuarie a.c., Preşedintele României a întreprins o vizită oficială la…

Declaraţia comună a directorului ODIHR şi a preşedintelui IHRA, cu ocazia comemorării genocidului împotriva populației roma și sinti

02.08.2016

Michael Georg Link, director al Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului …